A dracului dimineata. Telefonul vibreaza pe noptiera. Asta e semnalul de "Misca-ti fundul mai repede afara." Imi iau geaca de piele din cuier si caut tenisii gri. Telefonul inca vibreaza. Clinchetul cheilor se aude acum in ecou. Pe scara blocului e o liniste totala atunci cand alerg spre lift. Vecina de langa scoate capul de dupa usa si isi priveste cu dezgust presul din fata. Cutii goale de bere si chistocuri de tigara sunt imprastiate pe tot etajul. Dau din umeri nevinovata atunci cand se uita acuzator la mine. Continui sa merg spre lift iar in urma mea, ea inchide usa cam cu prea multa putere. Proasto. Dau cu pumnul in butonul liftului iar acesta se deschide cu un scartait. Pasesc inauntru si apas butonul de parter. Acelasi chip fantomatic ma priveste din oglinda murdara. Telefonul continua sa vibreze si il ridic respingand violent apelantul. Ma scotocesc prin buzunare si cu fiecare secunda devin din ce in ce mai enervata. Momentul de enervare atunci cand simt ca am uitat ceva si momentul de enervare suprema atunci cand imi dau seama ca sunt in intarziere si nu am timp sa ma intorc. Si in sfarsit momentul de usurare completa cand varfurile degetelor mele reci dau de binecunoscutul pachet. Ii simt textura lucioasa si zambesc prosteste pentru cateva secunde. Iubireee. Scot bricheta si imi aprind o tigara inspirand adanc mirosul. Dar azi, parca, din toate zilele gustul amarui nu imi aduce nicio satisfactie. Nu ma face sa ma simt mai putin mizerabila sau mai putin vinovata. Azi e una din acele zile. Imping usa blocului si dau de mirosul puternic al ghenei de gunoi. Imi frec mainile una de alta in speranta ca ma voi incalzi. E o dimineata racoroasa de primavara. Si desi aerul e placut ma simt mai inghetata ca niciodata. Zaresc Mini Cooper-ul galben al lui Megan parcat in dreapta. Parca o si vad cum bate nerabdatoare cu degetele marginea masinii. Ma zareste in oglinda retrovizoare si se intoarce spre mine. Stiu ca e suparata. Ai zice ca dupa atatia ani s-a obisnuit cu intarzierile mele.
- Era si timpul! exclama ea sub ochelarii cu rama neagra
Oftez plictisita si ma pregatesc sa intru in masina dar ea ma priveste insistent. Incerc sa nu o bag in seama dar in momentul ala tuseste afectata. Priveste obiectul din mana mea cu atata ura incat aproape ma cutremur.
- Stii ce s-a intamplat ultima data. imi spune ea suparata.
Ai fi crezut ca a trecut si peste asta. "A fost un accident!" imi spun mie insami. Poate daca Megan ar fi condus mai bine nu as fi scapat tigara pe tapiteria masinii. Imi dau ochii peste cap si mai trag un ultim fum. Ea ma priveste plictisita cum savurez gustul dar ii simt nerabdarea. Las-o balta.
Urc in masina dar ea nu porneste. Ma priveste analizandu-ma.
- Ce mai e acum? o intreb oarecum scandalizata.
Se apropie de mane si imi ia gulerul gecii de piele intre degete. Se uita atent si apoi o miroase, nasul incretindu-i-se cu fiecare secunda. Se aseaza in pozitia dreapta si gura i se deschide de parca ar vrea sa imi spuna ceva. Ochii ii sunt acuzatori dar in timp ce imi priveste chipul fara expresie pare sa se calmeze. Orice ar fi vrut sa imi spuna e de domeniul uitarii acum. Invarte cheia in contact in timp ce se uita peste umar iesind din parcare. Buzele ii sunt stranse intr-o linie subtire in timp ce face stanga si trece pe langa biblioteca centrala. Imi pun centura de siguranta si apoi ma asez confortabil in scaunul moale.
- Sper ca au cafea buna. spun cu ochii inchisi. Pentru ca la ce seara am avut, o sa am nevoie de doua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu